Ședințele Consiliului General al Municipiului București în care s-a discutat despre Pinacotecă și Palatul Dacia-România
Actualizat la 23.05.2019
- Hotărârea nr. 134/30.08.2012, prin care s-a inițiat programul ”Pinacoteca Municipiului București” și s-a început căutarea unui spațiu de expunere pentru Pinacotecă.
- Hotărârea nr. 180/28.06.2013, prin care se decide cumpărarea clădirii în scopul utilizării ei ca Pinacotecă a Munipiului București
Hotărârea 180/2013 a fost luată pe baza acestei expuneri de motive a Primarului General:
….și a acestui Raport de specialitate emis de Direcția Patrimoniu:
- Hotărârea nr. 40/29.02.2016, prin care clădirea intră în administrarea Direcției Generale Dezvoltare și Investiții, ceea ce permite Primăriei să aloce fonduri pentru renovare și amenajare ca muzeu de artă. Hotărârea a fost imediat contestată în Instanță de Prefectul Bucureștiului pe motive de interpretare legislativă minore, ceea ce a condus la suspendarea ei și la imposibilitatea de începere a lucrărilor.
- Hotărârea nr. 285/29.09.2016, prin care dreptul de administrare pentru Palatul Dacia-România este cedat pentru totdeauna către Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel”.
Cererea depusă de Institutul ”Elie Wiesel” pentru obținerea dreptului de administrare pentru Palatul Dacia-România este aceasta (documentul a fost obținut la solicitarea Tribunalului), cu mențiunea că acesta a fost singurul document depus la Primărie de Institutul ”Elie Wiesel”:
Așa-zisul ”Raport de Specialitate Comun”, semnat de cele trei direcții din primărie, cu mențiunea că Direcția Patrimoniu a negat, în urma plângerii prealabile, că a contribuit la redactarea acestuia; de observat similitudinea dintre textul raportului și cererea depusă de Institutul Wiesel, precum și absența evaluărilor de natură tehnică, adică acel tip evaluări care au stat la baza Raportului Direcției Patrimoniu din 2013:
Documentul prin care Direcția Patrimoniu afirmă că nu a contribuit la redactarea”Raportului de Specialitate Comun”, ci l-a semnat doar în calitate de furnizor al unei informații juridice pentru celelalte două comisii semnatare:
Procesul verbal al ședinței extraordinare din 29.09.2016, în care s-a cedat dreptul de administrare a Palatului Dacia-România către Institutul Wiesel. Discuțiile privind subiectul se găsesc începând cu pagina:
– Pag. 2 propunerea de adăugare pe ordinea de zi și pag. 54 modul în care a fost votată
– Pag. 11 discuțiile despre propunere și pag. 74 modul în care a fost votată hotărârea
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/PV/pv_20160929.pdf
- Hotărârea nr. 153/2017, prin care Primăria se angajează să dea înapoi banii pe care Guvernul îi va investi în muzeul evreilor, în cazul în care Primăria pierde acest proces. Atrage atenția faptul că nu este impusă nicio limită de sumă, adică Primăriei nu-i pasă câți bani va trebui să returneze, precum și termenul ”modernizare”, care poate însemna orice, și mai ales ceva extravagant sau inutil, decis de Institutul ”Elie Wiesel”.
Procesul verbal al ședinței din 27.04.2017, în care s-a dat dreptul Institutului Wiesel să înceapă lucrările la muzeu în pofida faptului că exista un litigiu privind clădirea – discuțiile privind subiectul se găsesc începând cu pagina 15 și modul în care s-a votat începând cu pagina 209.
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/PV/pv_20170427.pdf
- Ședința din 26.02.2019, în care primarul general Firea a ignorat decizia Tribunalului din 6.12.2018 și a pus din nou pe ordinea de zi propunerea de transformare a Pinacotecii în muzeu al evreilor, tot pentru totdeauna, tot gratuit și tot fără avizul Ministerului Culturii. Proiectul a fost respins, dar documentele respective merită să fie cunoscute pentru a urmări evoluția nivelului de absurditate al cazului.
Propunerea de Hotărâre din 26.02.2019 este aceasta:
Raportul de Specialitate folosit în 26.02.2019 este unul nou, și care tranșează oportunitatea propunerii de hotărâre printr-o singură propoziție: ”Institutul Wiesel susține argumentat și noi îi credem pe cuvânt”! Se face referire la o ”notă de oportunitate” depusă de Institutul Wiesel, care nu se găsește pe internet.
Concluzia Raportului este că Pinacoteca rămâne în aer, până când Primăria va găsi să cumpere o altă clădire, Dumnezeu știe când, unde va fi, cum va fi și pentru câți bani.
Raportul conține o mențiune interesantă, și anume faptul că legea tratează diferit concesionarea față de darea în administrare: pentru concesionare se prevede o limită maximă de 49 de ani, în schimb darea în administrare nu e limitată legislativ.
Din punct de vedere juridic, modul în care se oferă clădirea este o concesiune, însă organizațiile evreiești vor să o mascheze sub forma unui drept de administrare pentru a nu fi limitați la cei 49 de ani, la care adaugă o clauză (Art. 2, punctul 2) care face hotărârea irevocabilă.
Procesul verbal al ședinței din 26.02.2019 – discuțiile prinvind subiectul se găsesc începând cu pagina 64 și modul în care s-a votat începând cu pagina 429. De remarcat intervenția vice-primarului Florescu Tomnița Michaela, pentru care a fost declarată de conducerea Muzeului Holocaustului din SUA, la o emisiune tv, inamicul public numărul unu!
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/PV/pv_20190226.pdf
- Ședința din 11.03.2019, în care primarul general Firea a repetat propunerea de transformare a Pinacotecii în muzeu al evreilor, cu aceleași documente și argumentații ca cele folosite la ședința din 26.02.2019. Diferența a constat în faptul că între timp șefii partidelor ”au prelucrat” consilierii și foarte probabil că au fost siguri că se va obține minimul de 36 de voturi necesare. Ca dovadă că mai există politicieni cu conștiință, cel puțin doi consilieri și-au ”trădat” partidul în favoarea interesului bucureștenilor și propunerea a fost respinsă, primind doar 34 de voturi.
Procesul verbal al ședinței din 11.03.2019 esta acesta – discuțiile prinvind subiectul se găsesc începând cu pagina 47 și modul în care s-a votat începând cu pagina 397
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/PV/pv_20190311.pdf
- Ședința din 23.04.2019, în care primarul Firea a pus pentru a patra oară pe ordinea de zi propunerea care dovedește că obsesia organizațiilor evreilor din SUA pentru Palatul Dacia-România a atins paroxismul.
Propunerea de hotărâre este identică cu cea care a fost respinsă în 26.02.2019 și în 11.03.2019.
Raportul de Specialitate a fost modificat pentru a deveni ilogic: deoarece Primăria a ”transferat patrimonial” Palatul Dacia-România în 2016, ”prioritatea” ei VA FI să găsească și să cumpere o alta. Între timp, ”transferul” a fost anulat de Tribunal, însă specialiștii primăriei consideră că ”prioritatea” Primăriei a rămas în continuare să găsească și să cumpere o alta.
Trei directori din Primăria Capitalei au semnat această aberație.
”Nota de oportunitate” concepută de Institutul ”Elie Wiesel”, primită de la Departamentul juridic al Primăriei.
Se remarcă afirmația inedită că ”administrațiile din statele UE sunt preocupate de politicile publice memoriale privind destinul comunității evreiești” și faptul că nu se argumentează cu niciun indicator măsurabil necesitatea unui spațiu de 6,000 mp. De ce direcțiile Primăriei au considerat această solicitare ”argumentată”, rămâne să explice.
Procesul verbal al ședinței din 23.04.2019 esta acesta – discuțiile prinvind subiectul se găsesc începând cu pagina 21 și modul în care s-a votat începând cu pagina 303:
http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/db/PV/pv_20190423.pdf
Propunerea a fost RESPINSĂ din nou, primind doar 34 de voturi din cele 36 necesare. Toți cei 24 de consieri PSD au fost prezenți și au votat PENTRU, la care s-au adăugat 6 voturi de la PNL, 2 de la PMP și 2 de la USR: Wring Roxana-Sanda și Ciceală Ana-Maria.
